Prezentare

　ISTORICUL PAROHIEI

 Parohia Roseţi III a luat fiinţă şi a funcţionat în satul Roseţi Clăcaşi. La început satul s-a numit Cioroiu - Clăcaşi.
　Conform lui Ion I. Provianu, [Ion I. Provianu, op.cit., p. 131.] satul se afla în componenţa comunei Tonea, era situat la 2 km est de satul de reşedinţă şi alăturat de satul Roseţi - Volnaşi, cu care aşa cum am amintit, se va unifica la 1909, formând o singură comună. Numele de Roseţi s-a dat după proprietarul moşiei, iar cel de clăcaşi, după starea locuitorilor, care erau clăcaşi pe moşia acestuia. În sat erau 90 de familii de ţigani, care se ocupau cu cărămidăria şi o biserică la care slujea un preot şi un dascăl.

　ISTORICUL BISERICII

 Conform Anuarului din anul 1909, [Anuar 1909, p. 66.] biserica filială cu hramul Sf. Ioan Botezătorul din satul Roseţi - Clăcaşi era de zid, a fost clădită în 1845-1847 şi s-a reparat în 1854, 1860, 1875, 1885, 1892, 1904 şi 1907.
　În datele transmise Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 1957, se menţionează că se crede că ar fi zidită între anii 1820-1827 de către un boier anume Roseti. A fost restaurată în anul 1889 şi în 1935-1936. [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 12/1956-1957, f. 585.] În privinţa stării lăcaşului se preciza că este bună, dar are nevoie de reparaţii la tencuielile exterioare şi în părţile interioare, precum şi reparaţii la acoperişul din tablă galvanizată, lucrări care se aflau în planul de lucru pe anul 1957.
　În procesul-verbal de inspecţie din 29 iunie 1965 scrie că a fost construită între 1812-1822, de un boier din Roseti, fiind biserica curţii boiereşti a acestuia, [Ibidem, dos. 3/1965, f. 103.] pentru ca la inspecţia din 9 martie 1972, datele să fie modificate: 1812-1830. [Ibidem, dos. 4/1972, f. 65-66.]
　Ca şi în cazul altor biserici, înclinăm să dăm crezare Anuarului din anul 1909, cu rezerva că biserica de zid a fost ridicată peste una mai veche de lemn, iar despre reparaţia din 1888 nu menţionează nimic.
　Aşa cum s-a constatat la inspecţia din 19 martie 1958, starea bisericii reclama reparaţii urgente, dar lucrările n-au putut fi realizate la termen din cauză că nu s-a putut stânge materialele şi sumele necesare. Deşi devizul în valoare de 22.557 lei a fost aprobat de consiliul Eparhial în şedinţa din 31 martie 1959, [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 5/1959, f. 82.] din motive pe care documentele nu le menţionează, dar pe care le putem pune pe seama birocraţiei excesive, recepţia lucrărilor s-a făcut la 7 noiembrie 1964. [Ibidem, dos. 4/1963-1964, f. 60-659.] Din procesul-verbal de recepţie aflăm că s-au executat săpături, s-a demontat zidăria de cărămidă la contrafort, întrucât acestea se lăsaseră şi nu mai aveau nici o rezistenţă şi s-au făcut contraforturi noi din beton armat. De asemenea, s-a montat şarpanta, astereală la învelitori, învelitoare din tablă galvanizată nouă, tencuieli la pereţi, jgheaburi revizuite, burlane rotunde, ferestre de brad şi vopsitorie la tâmplărie. În anul 1968 au fost executate reparaţii la soclul bisericii.
　În anul 1996 au fost demarate lucrări urgente de reparaţie capitală la biserica parohiei Roseţi III, în prima fază fiind consolidată structura de rezistenţă a acoperişului şi învelirea cu tablă galvanizată a unei suprafeţe de peste 50 % din acoperiş.
　Lucrările au continuat în anul 1999, când au fost consolidate şi tencuite zidurile aflate într-o avansată stare de degradare.

　ARHITECTURA

 Biserica are formă de corabie, cu o singură turlă deasupra pronaosului şi patru contraforturi, este construită din cărămidă arsă şi acoperită cu tablă galvanizată.
　PICTURA bisericii, conform procesului-verbal din 29 iunie 1965, a fost executată pentru prima dată în anul 1830. [Ibidem, dos. 3/1965, f. 103.] Pictura a fost refăcută în anul 1935 de către pictorul Niţă Angelescu, iar la data inspecţiei starea acesteia era bună, cu excepţia picturii din Sf. Altar, care trebuia refăcută.
　Faţă de situaţia existentă, în anul 1967 au fost demarate demersurile pentru repictarea bisericii. Lucrările de pictură au fost executate de pictorul Rizoiu Gheorghe din Bucureşti. În urma lucrărilor de recondiţionare a picturii, pe baza aprobării Preafericitului Părinte Patriarh Justinian, redeschiderea şi resfinţirea bisericii a avut loc în ziua de 4 mai 1969, [Ibidem, dos. 16/1968-1969, f. 48, 81.] într-un cadru solemn, slujba de resfinţire fiind săvârşită de către PC Pr. Protoiereu Ioan Purcărea, în frunte cu un sobor de preoţi. [Ibidem, dos. 7/1969, f. 51.]
　În anii 1999-2000, în continuarea lucrărilor de reparaţii, s-a efectuat şi pictura bisericii în ulei, în stil realist, lucrările fiind realizate de către pictorul Nan Marian.

　ANEXE

 Clopotniţa bisericii a fost construită în anul 1952, din schelet de lemn şi a fost reparată în anul 1980. Adăposteşte două clopote.
　Până în anul 1998, parohia Roseţi III nu a avut casă parohială. În acest an 1998, au fost începute lucrările la casa parohială, lucrări care au fost terminate în anul următor.
　Biserica Sf. Ioan Botezătorul din parohia Roseţi III posedă 5 ha teren arabil, 1.500 mp curtea bisericii, iar cimitirul parohial în suprafaţă de 2.550 mp se află în vecinătatea bisericii.
　PREOȚII. Preotul Gheorghe (1834-1850); Preotul Kiva Duhovnicul; Preotul Ionescu Ilie (01 mai 1900); Datele monografiei din 25 octombrie 1933 ne spun că cel dintâi preot a fost Ion Buzătăiată, apoi Preotul Ivan, Preotul Simion Cegăneanu și Preotul Ilie Ionescu; Preotul Gh. Pătrașcu (26 februarie 1931); Preotul Alexandru Pârlea (15 martie 1934-16 septembrie 1947); Preotul Constantin Teleuță (1947); Preotul Anghel Gheorghe (28 octombrie 1947-1978); Preotul Dincă Ioan (1978); Apoi au urmai preoții suplinitori: Zaharcu Alexandru, Tudorache Marian, Tiliță Gheorghe, Ianculescu Marcel, Burciu Marian, Apostol Lilian (1996). În prezent slujitor la parohia Roseți III este Preotul paroh Bădica Georgian (2011).
　ACTIVITĂȚI. Parohia desfășoară următoarele activități: lunar, familiile nevoiașe din parohie primesc ajutoare constând în alimente, haine și medicamente. În cadrul parohiei se desfășoară permanent programul Hristos împărtășit copiilor. Parohia are Bibliotecă parohială.